Liga asociatiilor de proprietari -habitat-

LIGA ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI
ASOCIATIA ROMANA PENTRU LOCUINTE
H A B I T A T
C A S A P L U S
P A R T E N E R I P E N T R U D E Z V O L T A R E D U R A B I L A !
A D R E S A D E C O R E S P O N D E N T A : O P 4 9 C P 2 1 S E C T O R 2 B U C U R E S T I
INREGISTRATA IN REGISTRUL SPECIAL CU NR. INREGISTRATA IN REGISTRUL SPECIAL CU NR. NR OPERATOR DATE CU CARACTER PERSONAL 17218 NR OPERATOR DATE CU CARACTER PERSONAL 18720 Furnizor de formare profesionala autorizat de Autoritatea Furnizor de formare profesionala autorizat de Autoritatea Autorizatie seria B nr. 0004517/20.05.2011 Autorizatie seria B nr. 0003750/11.11.2010 DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 25 octombrie 2012
privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE
și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE
(17) Este necesar ca rata renovărilor de clădiri să crească deoarece parcul imobiliar existent constituie sectorul cu cel mai mare potențial de economisire a energiei. În plus, clădirile reprezintă un element esențial în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului Uniunii de reducere cu 80-95 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 în raport cu 1990. Clădirile deținute de organismele publice reprezintă o pondere semnificativă din parcul imobiliar și au o vizibilitate ridicată în viața publică. Prin urmare, se recomandă stabilirea unei rate anuale a renovărilor pentru clădirile deținute și ocupate de administrația centrală pe teritoriul unui stat membru, în vederea îmbunătățirii performanței energetice a acestora. Rata renovărilor nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prevăzute de Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor ( 2 ). Obligația prevăzută de prezenta directivă de renovare a clădirilor deținute de administrația centrală completează directiva respectivă, care solicită statelor membre să se asigure că, atunci când clădirile existente sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a acestora este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică. Statele membre ar trebui să poată lua măsuri alternative eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a obține o îmbunătățire echivalentă a performanței energetice a clădirilor care aparțin administrației centrale. Obligația de a renova suprafața clădirilor administrației centrale ar trebui să le revină departamentelor administrative a căror competență cuprinde întregul teritoriu al unui stat membru. În cazul în care într-un stat membru nu există un departament administrativ relevant căruia să i se fi conferit o anumită competență pe întreg teritoriul, obligația ar trebui să le revină acelor departamente administrative ale căror competențe acoperă în mod colectiv întregul teritoriu.RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/3 (28) Este benefică utilizarea contoarelor individuale sau a repartitoarelor de costuri pentru energia termică pentru măsurarea consumului individual de energie termică în clădirile cu mai multe apartamente alimentate prin rețeaua de termoficare sau prin încălzirea centrală comună, în măsura în care consumatorii finali au posibilitatea de a-și controla consumul individual. Prin urmare, utilizarea acestora are sens doar în clădirile în care corpurile de încălzire sunt prevăzute cu robinete cu termostat pentru corpuri de încălzire. (29) În anumite clădiri cu mai multe apartamente alimentate prin rețeaua de termoficare sau prin încălzirea centrală comună, utilizarea unor contoare care măsoară cu precizie consumul individual de energie termică ar fi complicată din punct de vedere tehnic și costisitoare, întrucât apa caldă folosită la încălzire intră și iese din apartamente prin mai multe puncte. Se poate presupune că, din punct de vedere tehnic, contorizarea individuală a consumului de energie termică în clădirile cu mai multe apartamente este, cu toate acestea, posibilă în cazul în care instalarea contoarelor individuale nu ar necesita schimbarea conductelor existente pentru încălzirea cu apă caldă din clădire. În astfel de clădiri, măsurarea consumului individual de energie termică poate fi efectuată prin intermediul repartitoarelor individuale de costuri pentru energia termică instalate pe fiecare corp de încălzire. (30) Directiva 2006/32/CE solicită statelor membre să asigure furnizarea către consumatorii finali a unor contoare individuale la prețuri competitive, care să reflecte exact consumul real de energie al consumatorilor finali și să furnizeze informații despre timpul efectiv de utilizare. În majoritatea cazurilor, această cerință face obiectul condiției de a fi posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale. Însă, atunci când se face o conexiune într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2010/31/UE, astfel de contoare individuale ar trebui întotdeauna furnizate. Conform Directivei 2006/32/CE, consumatorilor ar trebui, de asemenea, să li se furnizeze suficient de frecvent facturi clare, bazate pe consumul real, pentru a le permite să își regleze propriul consum de energie. (31) Directivele 2009/72/CE și 2009/73/CE solicită statelor membre să asigure implementarea sistemelor de contorizare inteligentă pentru a sprijini participarea activă a consumatorilor la piețele furnizării de energie electrică și de gaze naturale. În ceea ce privește energia electrică, dacă se constată că introducerea contoarelor inteligente este eficientă din punct de vedere al costurilor, cel puțin 80 % dintre consumatori trebuie să dispună de sisteme de contorizare inteligentă până în anul 2020. În ceea ce privește gazele naturale, nu s-a stabilit niciun termen, dar se solicită pregătirea unui calendar. De asemenea, directivele respective prevăd obligația informării consumatorilor finali în mod corespunzător și suficient de frecvent cu privire la consumul real de energie electrică/gaz și cu privire la costuri, pentru a le permite să își regleze propriul consum. (32) Impactul dispozițiilor privind contorizarea și facturarea ale Directivelor 2006/32/CE, 2009/72/CE și 2009/73/CE privind economisirea energiei a fost unul limitat. În multe părți ale Uniunii, aceste dispoziții nu au dus la primirea de către consumatori a unor informații actualizate despre consumul lor de energie și nici a unor facturi bazate pe consumul real, cu frecvența pe care studiile o indică a fi necesară pentru a permite consumatorilor să își regleze propriul consum de energie. În ceea ce privește încălzirea spațiului și apa caldă în clădirile cu mai multe apartamente, insuficienta claritate a acestor dispoziții a dus totodată la numeroase plângeri din partea cetățenilor. (33) Pentru a consolida capacitatea consumatorilor finali de a avea acces la informațiile privind contorizarea și facturarea consumului lor individual de energie și având în vedere posibilitățile asociate cu procesul de implementare a sistemelor de contorizare inteligentă și de introducere a contoarelor inteligente în statele membre, este important să se îmbunătățească claritatea cerințelor dreptului Uniunii din acest domeniu. Aceasta ar trebui să contribuie la reducerea costurilor de implementare a sistemelor de contorizare inteligentă prevăzute cu funcții de economisire a energiei și să sprijine dezvoltarea piețelor de servicii energetice și de gestionare a cererii de energie. Implementarea sistemelor de contorizare inteligentă permite facturarea frecventă pe baza consumului real. Cu toate acestea, există totodată necesitatea de a clarifica cerințele privind accesul la informații și facturarea echitabilă și exactă pe baza consumului real în cazurile în care contoarele inteligente nu vor fi disponibile până în anul 2020, inclusiv în ceea ce privește contorizarea și facturarea consumului individual de energie pentru încălzire și răcire și de apă caldă în clădirile cu mai multe unități alimentate prin rețeaua de termoficare sau răcire centralizată sau prin propriul sistem comun de încălzire instalat în clădirile respective. (35) Cogenerarea de înaltă eficiență și termoficarea și răcirea centralizată dețin un potențial semnificativ de economisire a energiei primare care este în general nevalorificat în Uniune. Statele membre ar trebui să realizeze o evaluare cuprinzătoare a potențialului cogenerării de înaltă eficiență și al termoficării și răcirii centralizate. Aceste evaluări ar trebui să fie actualizate la cererea Comisiei, pentru a se pune la dispoziția investitorilor informații privind planurile naționale de dezvoltare și pentru a contribui la un mediu de investiții stabil și încurajator. Noile instalații de producere a energiei electrice și instalațiile existente substanțial reabilitate sau a căror licență ori autorizație de funcționare este actualizată ar trebui, sub rezerva unei analize cost-beneficiu care arată un surplus cost-beneficiu, să fie echipate cu unități de cogenerare de înaltă eficiență care să recupereze căldura reziduală rezultată în urma producerii de energie electrică. Căldura reziduală poate fi ulterior transportată acolo unde este solicitată prin intermediul rețelelor de termoficare. Evenimentele care determină o cerință pentru aplicarea criteriilor de autorizare vor fi, în general, evenimente care determină și cerințe privind permisele în conformitate cu Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale ( 1 ) și privind autorizarea în conformitate cu Directiva 2009/72/CE. (48) Este necesar să fie identificate și eliminate barierele de reglementare, precum și cele de altă natură, apărute în calea utilizării contractelor privind performanța energetică și a altor acorduri de finanțare din partea terților pentru economiile de energie. Aceste bariere includ normele și practicile contabile care împiedică reflectarea corespunzătoare în conturi a investițiilor de capital și a economiilor financiare anuale rezultate în urma adoptării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice pentru întreaga durată de viață a investițiilor. De asemenea, ar trebui abordate la nivel național obstacolele din calea renovării parcului imobiliar existent generate de fragmentarea motivațiilor între diferiți actori vizați. Articolul 9
Contorizarea
(1) Statele membre garantează că, în măsura în care este posibil din punct de vedere
tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de
energie potențiale, consumatorii finali de energie electrică, gaze naturale, încălzire
centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră sunt dotați cu contoare individuale la
prețuri competitive, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali și
care furnizează informații despre timpul efectiv de utilizare.
Astfel de contoare individuale la prețuri competitive se pun totdeauna la dispoziție în cazul
în care:
(a) se înlocuiește un contor existent, cu excepția situației în care acest lucru nu este
posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potențiale
estimate pe termen lung;
(b) se face o nouă conexiune într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă
unor renovări majore, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2010/31/UE.
(2) În cazul și în măsura în care statele membre implementează sisteme de contorizare
inteligentă și introduc contoarele inteligente de gaze naturale și/sau de energie electrică în
conformitate cu Directivele 2009/72/CE și 2009/73/CE:
(a)
acestea se asigură că sistemele de contorizare furnizează consumatorilor finali informații privind perioada de utilizare reală și că obiectivele privind eficiența energetică și beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate în considerare pe deplin în momentul stabilirii funcționalităților minime ale contoarelor și a obligațiilor impuse participanților de pe
piață;
(3) În cazul în care încălzirea și răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate de o
rețea de termoficare sau de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri, se
instalează un contor de energie termică sau de apă caldă la schimbătorul de căldură sau
la punctul de livrare.
În clădirile cu mai multe apartamente și în clădirile polivalente cu o sursă centrală de
încălzire/răcire sau alimentate de la o rețea de termoficare sau de la o sursă centrală
deservind mai multe clădiri, contoarele care măsoară consumul individual se instalează de
asemenea până la 31 decembrie 2016 pentru măsurarea consumului de energie pentru
încălzire sau răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate în parte, în cazul în care acest
lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și eficient din punct de vedere al costurilor. În
cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic
sau nu este eficientă din punct de vedere al costurilor, pentru contorizarea energiei
termice se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică destinate
măsurării consumului fiecărui corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru
în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare nu ar fi eficientă din punct de
vedere al costurilor. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din
punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică.
În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente sunt alimentate de la rețele de
termoficare sau răcire centralizată sau în cazul în care prevalează sistemele comune
proprii de încălzire sau răcire pentru astfel de clădiri, statele membre pot introduce norme
transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică sau de
apă caldă în astfel de clădiri, în vederea asigurării transparenței și a corectitudinii
contabilizării consumului individual. După caz, astfel de norme includ orientări privind
modalitatea de repartizare a costurilor pentru energia termică și/sau apa caldă utilizată,
după cum urmează:
(a) apă caldă menajeră;
(b) energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în
cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);
(c) în scopul încălzirii apartamentelor.

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE VA PUTETI ADRESA LA:au fax
021.319.07.99, sau mobil 0744.751.416, sau adresa corespondenta: OP 49, CP 21 Sector 2 Bucuresti.
PRESEDINTE: MIHAI MEREUTA - 0744.751.416
DIRECTOR EXECUTIV: TATIANA MUSTEATA - 0726.373.000; [email protected];
INSPECTOR RESURSE UMANE: HUTAN DANIELA - 0726.949.000
DIRECTOR FORMARE PROFESIONALA: OANA VOICU - 0761.079.486; [email protected];
PESTE 15.000 DE ASOCIATII MEMBRE IN BUCURESTI, ARAD, TIMISOARA, LUGOJ, CLUJ NAPOCA, NEGRESTI OAS, ORADEA, DEVA, RESITA, CRAIOVA, SLATINA, RM VALCEA, TURNU MAGURELE, SLOBOZIA, BRASOV, PLOIESTI, BRAILA, GALATI, CONSTANTA, NAVODARI, MEDGIDIA, CERNAVODA, MANGALIA, IASI, ORADEA, BORSEC, BUZAU, BOTOSANI, BACAU, CAMPULULUNG MUSCEL, PITESTI, DROBETA- TURNU SEVERIN, TG MURES, FOCSANI !SUNTEM MEMBRI AI I.U.T. (INTERNATIONAL UNION OF TENANTS), PARTENERI AI CECODHAS -
THE EUROPEAN LIAISON COMMITTEE FOR SOCIAL HOUSING, COMMITTEE ON HOUSING AND LAND MANAGEMENT- UNITED NATIONS,

Source: http://www.habitaturban.ro/wp-content/uploads/Diverse%20prevederi%20legale%20cu%20privire%20la%20repartitoare.pdf